Plasticul și sfârșitul civilizației occidentale

Umanitatea este foarte aproape de un risc major, acela de a nu se mai putea reproduce și asta într-un timp foarte scurt! Vinovatul: plasticul...printre multe altele însă.

Acest lucru a devenit o certitudine conform AJOG ( American Journal of Obstetrics and Gynecology; www.AJOG.org )

[....]

 Un colectiv de specialiști au făcut cercetarea în acest domeniu și au analizat concentrația de spermă corelat cu mai multe chimicale la care organismul a fost expus,  începând cu 1973.

Aceștia au arătat, într-una dintre cele mai riguroase cercetari făcute în acest domeniu până acum, care este evoluția concentrației spermei la societatea umană, în special la populația vestică, din țările așa zis ”dezvoltate”. Mai mult, datele cercetării arată că, dacă se continuă cu acest trend, în 2045 media concentrației de spermă va fi aproape zero:

Aceata înseamnă că majoritatea bărbaților din țările ”vestice” nu vor avea suficientă spermă pentru a concepe o sarcină. Nu sunt deloc de neglijat și alte efecte cum ar fi malformațiile congenitale, problemele de dezvoltare cerebrală, pubertatea prematură, cancerele, diabetul, obezitatea, etc., etc.

Cauzele cele mai probabile au fost definite astfel:

      1.   Cauze legate de mediu:

                    a. Factori ai stilului de viață

                    b. Expunere chimică

                                   -EDCS: ftalați, bisfenoli, PFAS, Pesticide, Ignifuge

                                   -Altele

       2.   Cauze genetice

Cauzele genetice sunt excluse deoarece curba de scădere a concentrației de spermă este prea abruptă, deci principala cauză rămâne cea a expunerii la chimicale.

Să ne concentrăm puțin pe categoria chimicalelor care alterează hormonii și sistemul endocrin și anume pe plasticul omniprezent în societatea modernă.

 Verificați ingredientele unde apar menționați acești compuși ce reprezintă o otravă lentă:

În testele de laborator a fost evidențiată clar diferența dintre cazurile neexpuse chimic și cele expuse la agenții chimici.  Iată comparația între cele două situații:

Precizăm în plus că numai 250 de chimicale au fost testate dintr-un număr total estimat la 60.000...! Așa că putem spune foarte clar că omenirea are o mare problemă dar și o mare dilemă în acest moment.

Dacă ne uităm înapoi, în 1950, ce vedem? Oameni îndrăgostiți de știință care au început să sară însuflețiți în ritmul îmbătător al științei, trăind mai bine datorită chimiei, fiecare dorind să facă orice din noul material revoluționar – plasticul – sau să aibe producții agricole mai mari și mai sigure cu ajutorul pesticidelor, deci curba producerii și a utilizării acestor materiale și derivate a început să crească într-un ritm amețitor... Undeva, pe parcurs, au început să apară efectele. Specialiștii nu sunt siguri când sau la ce nivel al utilizării/consumului, însă acest lucru este cert, așa cum am văzut.

În diagramă sunt prezentate alte 2 trenduri posibile, în galben și albastru. Acestea sunt curbele care ar putea să urmeze în anumite condiții.

Indusrtia alimentară a început, dar foarte timid, utilizarea ambalajelor non-plastic. Ce este îngrijorător este faptul că mass-media nu vorbește mai deloc despre această problemă, iar autoritățile ptr. siguranța alimentară și mai puțin... De ce oare? Care sunt interesele producătorilor și mai ales care sunt pârghiile acestui control total?

Dar hai să vedem ce putem face noi înșine:

Imediat, dar imediat trebuie să începem să cumpărăm produse de mâncare și băutură ambalate numai în sticlă sau materiale ce nu conțin BPA. Plasticul nu mai are ce căuta în casele noastre:

În același timp, trebuie să înlocuim tot plasticul din casele noastre cu sticlă:

Tot ce ne rămâne este să încercăm să ne informăm singuri cât mai mult și să luăm neîntârziat măsurile enunțate mai sus. Trebuie să realizăm gravitatea situației și faptul că nu e deloc de glumă...