La ce ne folosește filozofia
La ce ne folosește filozofia ?!
Când cauți răspunsuri pentru această întrebare, de fapt folosești... filosofia. Așadar totul începe cu o curiozitate și o întrebare căreia bunăoară îi vei căuta răspunsul. Aceste răspunsuri le căutăm zilnic, indiferent ce facem. Dacă eşti jurnalist cauți raspunsuri pentru ancheta pe care o faci, dacă ești medic cauți răspunsuri pentru boala pe care o vindeci, dacă pur și simplu bei un pahar de bere cu prietenii cauți răspunsuri la întrebările care vin din discuțiile pe care le aveți. Toate acestea sunt filosofie, filozofie primară.
Vei observa că fiecare răspuns primar, te va mulțumi pentru o scurtă perioadă dar mai apoi el va naște alte întrebări ducându-te într-o zonă a cauzalității și relaționării fenomenologice, implicit a dorinței tale de a găsi răspunsul final, cauza de rădăcină... Iată adevărata filozofie!
Dacă am înțeles la ce ne folosește și cum se manifestă filozofia în viața noastră de zi cu zi, putem încerca să-i dăm și o definiție. Cea mai simplă cale pentru o definiție prealabilă a filozofiei este să admitem evidența că filozofia este o formă a culturii occidentale în primul rând, pentru că termenul respectiv, în etimologia lui, aparține substratului grec al acestei culturi. În toate celelalte culturi, filozofia are numele pe care i l-au dat grecii și care înseamnă "iubire de înțelepciune". Pentru a putea răspunde mai corect la întrebarea ”ce este filosofia?” trebuie să examinăm condițile apariției sale în lumea greacă care i-a dat naștere. În această lume greacă filosofia apare într-un context de criză a tradiției și valorilor, atunci când în urma călătoriilor și contactului cu atitudini și norme diferite, omul grec a avut ezitări în deciziile asupra propriei existențe văzând diferite modele și concepte. Filosofia a apărut ca o succesoare a religiei în asumarea de catre om a propriei existențe, a destinului. Așa cum am arătat în secțiunea Istorie - articolul Pelasgii, civilizația europeană își are rădăcinile în civilizația greco-romană. Atâta doar că bătrînii și înțelepții greci au și ei rădăcinile lor în civilizația traco-geto-dacică.
“Gânditorul”, această statuetă unică în lume, a constituit o descoperire extraordinară în cursul cercetărilor arheologice din necropola de la Hamangia. Ele au fost descoperite de către profesorul Dumitru Berciu, unul dintre cei mai cunoscuţi istorici şi arheologi români, în 1956, în localitatea Hamangia. A fost modelată în epoca pietrei acum 8000 de ani. În mai puțin de cinci ani de la descoperire, statuetele au devenit celebre în toată lumea și au ajuns să fie expuse în străinătate. Au ajuns la Paris, la Londra, la New York sau la Atena. După anii ’90, o comisie UNESCO a inclus Gânditorul de la Hamangia într-o listă scurtă de 10 artefacte ale lumii care nu ar trebui să dispară niciodată.
Pornind de la aceste premise, putem spune că filozofia greacă își trage esența din filozofia Zamolxiană care opera probabil cu niște principii ”date” sau ”primite” din sfere divine, părere care provenea de la credința grecilor că traco-geto-dacii și strămoșii lor pelasgii au o origine divină.
Iată mai jos top 50 filozofi români care au marcat în mod esențial gândirea filozofică actuală și cu care ne putem mândri oriunde în lume:
