Spiritualitate(5)

Cea mai frumoasă, simplă şi completă descriere a rugăciunii am găsit-o la Alexis Carrel - doctor, scriitor, filozof - care în 1912 devine cel mai tânăr laureat până la acea dată (după Marie Curie) al premiului Nobel pentru medicină și fiziologie. Această definiție este un fragment din faimosul lui eseu "RUGĂCIUNEA" pe care-l puteți citi integral în secțiunea Ştiință din site-ul meu, eseul fiind de fapt rezultatul cercetării lui ştiințifice dovedite, că rugăciunea are un efect real în starea de sănătate trupească şi spirituală. De-a lungul carierei sale, Dr. Alexis Carrel a constatat influenţa covârşitoare pe care credinţa o are asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti şi a ajuns să creadă în miraculoasa putere de vindecare a rugăciunii. Despre acest subiect a scris un eseu devenit celebru. Acest studiu asupra rugăciunii este inspirat din observaţiile sale culese în decursul unei lungi cariere printre oameni din cele mai diferite zone ale lumii, de toate profesiunile şi din toate clasele sociale, bolnavi sau sănătoşi, credincioşi sau necredincioşi. Pe de altă parte, experienţa sa ştiinţifică, studiile de laborator cărora li s-a dedicat ani în şir i-au permis să observe efectele curative ale rugăciunii. În 1912 devine cel mai tânăr laureat până la acea dată (după Marie Curie) al premiului Nobel pentru medicină și fiziologie.

Aduc aici un prinos de recunoștință marelui poet național Mihai Eminescu, care și-a iubit credința strămoșească, țara sa frumoasă și națiunea sa măreață. Iată ce spunea marele român despre Biserica Neamului în lupta cu apostaziile străine de aceste tărâmuri, dar străine și de Dumnezeu, cuvinte care astăzi mi se par la fel de valabile, dovadă a faptului că nu am scăpat încă de jugurile multiple din jurul gâtului nostru și care se manifestă subtil în toate zonele existenței noastre: ”Biserica ortodoxă a Răsăritului a luat la români o formă deosebită de aceea a altor Biserici; Străbunii nostri au fost persecutați de către regii catolici ai Ungariei(..); Frații noștri rămași în Ardeal au suferit veacuri întregi cele mai mari asupriri anume pentru că nu erau catolici; Atotputernicia statului cosmopolit de astăzi distruge în același grad Biserica și naționalitatea; Un alt proiect de lege voiește a introduce în Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetători și pe atei; tinda templului devine un teatru pentru advocați fără pricini și banul roșu al văduvei, o fisă pentru jucători de cărți.”

Părintele Nicolae Steinhardt: De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional. În ajunul morții sale, Ioan Pintea și Virgil Ciomoș au trecut pe la mănăstire și au recuperat din chilia călugărului-scriitor o bună parte a textelor sale. Acestea și alte texte, recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum. La înmormântarea sa, riguros supravegheată de Securitate, s-au strâns cei mai buni prieteni, alături de care a suferit nedreptățile regimului comunist. Printre textele recuperate erau câteva referitoare la Eminescu, dintre care am selectat câteva spre a le pune în atenția dumneavoastră în articolul acesta.

Dintotdeauna omul a avut tendința către spiritualitate, credința că dincolo de ceea ce simțurile noastre grosiere și limitate pot desluși, există esența lui care este nemuritoare (probabil în termeni pur materialiști). Acest lucru a putut fi interpretat în mod diferit în decursul istoriei umane, funcție de nivelul de acces la această sferă a existenței materiei. Știința și filozofia precum și religia - in diferitele ei forme - au început să găsească din ce în ce mai multe elemente comune. Suntem departe însă de o înțelegere exhaustivă a Universului si a Existenței noastre.

Legile spiritual ale lui Zamolxis.